3 IULIE

Proverbe 3:5-6 „încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te sprijini pe înţelepciunea ta. Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va netezi cărările," 

Totdeauna, în orice moment şi în orice împrejurare, noi avem de a face cu Dumnezeu. Oamenii care se uită la alte cauze, sînt împinşi în mod sigur spre necredincioşie, Şi aşa se poate să fie, într-o oarecare măsură, şi cu un sfînt al lui Dumnezeu: dacă se opreşte la împrejurări, el pierde sensul că are de-a face cu Dumnezeu. O dată ce am ajuns să cunoaştem cu adevărat pe Dumnezeu, îl cunoaştem ca Dragoste. 

Apoi ştiind că totul vine de la El, le interpretăm pe toate prin prisma dragostei Lui. Se poate să ni se dea să trecem prin durere, amărăciune şi încercare, ca făcînd parte din disciplina Lui, dar ştiu că totul vine de la Dumnezeu în care am încredere. Privesc la împrejurări, prin El, şi nimic nu mă poate despărţi de dragostea Lui. Nu este adevărat că ne oprim adeseori asupra împrejurărilor în care ne găsim plasaţi şi reflectăm la ceea ce credem noi despre ele şi că ne gîndim şi la judecată ? Noi trebuie să fim ocupaţi nu cu împrejurările ci cu intenţia pe care o are Dumnezeu prin ele. 

Poate că este vreun rău ascuns care lucrează în inima mea şi totuşi, eu nu-mi dau seama de el. Ei bine, Dumnezeu trimite unele împrejurări care îmi descoperă răul ca să-1 pot înlătura. Nu este aceasta o binecuvîntare ? Împrejurarea acţionează asupra a ceea ce este în inima mea şi dă la iveală tot. Astfel, răul fiind descoperit, împrejurările sînt uitate toate - numai lucrarea lui Dumnezeu se vede şi efectul binecuvîntat pe care l-au adus. Dacă sînt împrejurări care ne apasă şi ne tulbură inimile, să spunem doar atît: „Dumnezeu este Cel cu care am de-a face", şi „Oare ce are El de lucru cu mine ?" în momentul cînd inima mea este adusă să recunoască prezenţa lui Dumnezeu, totul este în regulă - inima mea se supune. Sufletul se află în părtăşie cu El şi în aceste împrejurări oricare ar fi ele. Dacă sîntem deci în părtăşie cu Dumnezeu, fiecare greutate devine un prilej de manifestare a slavei Sale. Împrejurările nu au o putere negativă asupra celui credincios care face voia lui Dumnezeu în toate împrejurările. Cînd ne plîngem de împrejurări, murmurăm împotriva lui Dumnezeu care le dirijează. În momentul cînd ne dăm seama de dragostea care le-a ordonat şi de mîna care le-a dirijat nu putem decît să-I mulţumim. - J.N