Conştiinţă fără vină înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

1 IULIE 

Fapt. Ap. 24:16 „De aceea mă deprind să am totdeauna o conştiinţă fără vină înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor." 

Cînd pacea domneşte în conştiinţă, totdeauna este putere asupra păcatului. Pacea este ca un paznic care păzeşte uşa inimii, dacă paznicul nu este la post, ori zbuciumul lăuntric înăbuşe glasul Duhului, ori glasul Lui nu este auzit din pricina tăcerii de moarte a cugetului adormit. O conştiinţă vinovată este una din armele cele mai eficace ale lui Satan împotriva copiilor lui Dumnezeu: credinţa poate fi îndrăzneaţă numai cînd cugetul este curat. Pentru un credincios nu este un proces lăuntric mai dureros ca atunci cînd are un cuget vinovat: dar credinţa biruieşte şi conştiinţa se linişteşte cînd realizează că vina este înlăturată de sîngele ispăşitor al Domnului Hristos. 

O foarte mică pată pe cuget, face o largă spărtură în părtăşia noastră cu Dumnezeu. Dacă avem vreo îndoială pe conştiinţa noastră cu privire la orice lucru ar fi, să mergem direct la Domnul Isus ca s-o rezolvăm cu El. Dragostea noastră faţă de El detestă un drum încurcat. Dacă cugetul nu se lasă instruit de Duhul Sfint devine o unealtă pentru Satan şi dacă pacea conştiinţei este falsă, închipuită, aduce ruină. Iar dacă nu este nici vorbă de pace, cugetul devine chinuitor, un călău. Niciodată să nu tratăm cu uşurătate şoaptele unei conştiinţe care ne osîndeşte fie chiar şi în cel mai mic lucru, după măsura noastră. Lipsa noastră de umblare în Duhul, adesea îi influenţează pe alţii la acelaşi fel de vieţuire. Ce mare binecuvîntare este un cuget sensibil şi delicat. 

Cînd un astfel de cuget are de a face cu un păcat cît de mic, imediat îl va face să spună: „Cercetează-mă Doamne". Avînd o astfel de stare noi, nu numai că ne întristăm şi pentru un gînd mînios sau o izbucnire a temperamentului, dar chiar şi pentru un gînd de necredinţă care ne-ar trece prin minte. Iertarea unui păcat care ne-a afectat cugetul, întăreşte sufletul pentru părtăşia cu Dumnezeu, înlătură de atunci înainte, orice învinuire a conştiinţei şi redă pacea care fusese pierdută. Ce dulce este mîngîierea pe care ne-o dă astfel Cuvînlul lui Dumnezeu: „Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor: pe Isus Hristos Cel neprihănit. El este ispăşirea pentru păcatele noastre." - 1 Ioan 2:1,2. Cu cît mai mult sîngele lui Hristos, vă curăţeşte conştiinţa de faptele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului Celui viu." - Evrei 9:14