Supunerea

 5 septembrie Pasaje biblice: Ieremia 42, 43:1-4


Smeriți-vă înaintea Domnului, și El vă va înălța. (Iacov 4:10)

Cu ani în urmă, în timpul unei întâlniri de evanghelizare, am văzut un

tânăr care se lupta cu numeroase păcate în viața sa. Era evident că se simțea

cercetat în duhul său, deoarece avea lacrimi pe obraz. Totuși, când s-a făcut

chemarea de a veni în fața fraților și de a se pocăi, s-a ridicat și a ieșit afară.

Deși convingerea de păcat și părerea de rău sunt esențiale pentru pocăința

sinceră, este necesară și o reacție potrivită la aceste emoții. Dacă stingem Duhul

lui Dumnezeu când ne vorbește, ne împietrim inima. Sfatul de a umbla cârmuiți

de Duhul ca să nu împlinim poftele firii pământești (Galateni 5:16) include a

asculta de Duhul chiar și atunci când ni se spun lucruri care nu sunt pe placul

nostru. „Un om care se împotrivește tuturor mustrărilor va fi zdrobit deodată

și fără leac” (Proverbe 29:1).

Pe vremea când se aflau într-o mare criză, iudeii l-au rugat pe prorocul

Ieremia să se roage să „binevoiască Domnul Dumnezeul tău să ne arate drumul

pe care trebuie să mergem și să ne spună ce avem de făcut!” (Ieremia 42:3).

Dar răspunsul lui Dumnezeu nu a fost pe placul lor, și răspunsul pe care ei

l-au dat prorocului a fost „Minți!” (Ieremia 43:2). După ce Domnul Isus a fost

condamnat la moarte, Iuda „s-a căit [...] și a zis: «Am păcătuit, căci am vândut

sânge nevinovat»” (Matei 27:3, 4). Cu toate acestea, mărturisirea păcatului și

căința nu au avut alt rezultat decât sinuciderea.

Dumnezeu a dat fiecărui om conștiință și când aceasta este întărită prin

cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu, ea nu numai că ne convinge de păcat,

ci și ne călăuzește spre găsirea unei soluții de îndreptare a faptelor noastre

rele. Să ne asigurăm că niciodată nu vom stinge șoapta aceea, că nu o vom

disprețui și nu vom alege o soluție mai ușoară pentru firea pământească.

Pete Lewis - Halsey, OR

Nu stingeți Duhul. Nu disprețuiți prorociile. (1 Tesaloniceni 5: 19, 20)